Demon, you …
TU, DEMONE
Când trupul tău devastator de atractiv
Încet, încet se-apropia de mine
Iar braţele mă-nconjurau ameţitor de posesiv
Te respingeam scoţând suspine …
Trupul tremurător, fierbinte tu l-ai sărutat
Furându-mi şi puterea de-a mai judeca
Nemaigândind, frâu liber pasiunii am dat,
Şi împreună am comis un crunt păcat …
Tu, demone … care-mi provoci senzaţii nebuneşti
Ştiu că mă vrei când eşti nebun de-nfierbântat
Şi o să fiu al tău doar dacă mă iubeşti
Căci dintr-un înger ce-am fost tu aripile mi le-ai lepădat!
P.S. Nu eu am scris poezia, a fost scrisă pentru mine …
September 1, 2008 | Filed Under Pe interior
Comments
Leave a Reply